Ni se scunde faptul că intrăm în recesiune? Ce trebuie să știi, ca simplu cetățean ce-și plătește taxele și e disperat de facturile mari

de: Mădălina Bahrim
21 08. 2022

Dat fiind contextul pe care-l traversăm acum, marcat de scumpiri și de lipsuri, pentru mulți dintre noi, nu putem să nu ne întrebăm dacă nu cumva vine vreo criză economică de proporții peste noi sau dacă vom intra în recesiune, adică dacă vom avea parte de o criză ceva mai puțin dură.

Ei bine, ne lămurește în privința acestui aspect însuși ministrul Finanțelor, Adrian Câciu, iar oficialul nu neagă faptul că pot apărea „riscuri de gen recesionist”. Practic, există riscul ca România să intre în recesiune.

Cu toate acestea, spune ministrul, deficitul poate fi ținut sub control de către Guvern, după cum reiese din execuția bugetară la șase luni.

Ce se întâmplă, de fapt, cu economia noastră

„Criticile Consiliului Fiscal întotdeauna le-am considerat pertinente şi trebuie luate în calcul, pentru că există totdeauna riscuri în execuţia bugetului general consolidat. Execuţia la 6 luni ne-a arătat că putem să ţinem deficitul sub control.

Aţi văzut că avem 1,7% din PIB, o să apară în curând şi execuţia la 7 luni şi o să vedeţi că suntem sub 2% din PIB. Este imperios necesar ca Guvernul şi noi toţi să ţinem cont şi de riscurile asupra cărora Consiliul Fiscal atrage atenţia, inclusiv la nerealizarea unor venituri, dar şi la realizarea unor cheltuieli suplimentare. Scopul pe care ni-l asumăm este să menţinem deficitul la 5,84%. Ideea de bază este aşa: noi avem o serie de pachete de sprijin, măsuri care sunt direcţionate către populaţie şi către economie.

Este evident că nu începi o austeritate din perspectiva asta, în sensul de a nu mai finanţa economia şi cetăţenii atâta timp cât ai asumat pachetele de sprijin. Acoperirea acelor pachete de sprijin ne conduce la menţinerea deficitului ca pondere în PIB, pentru că acesta e un angajament cu Comisia Europeană, dar evident că pe parte nominală cifrele se raportează la PIB-ul nominal şi atunci ai o creştere aritmetică a deficitului”, a explicat Adrian Câciu vineri.

Amintim faptul că experții din cadrul Consiliului Fiscal a realizat zilele acestea o analiză amplă a economiei noastre naționale, punctând printre altele faptul că perspectiva de deficit bugetar la care se așteaptă Guvernul e mai mică decât cea reală. Practic, Guvernul anticipează un deficit de 5,84% din PIB, în timp ce Consiliul crede că, de fapt, e vorba de 7%.

„Execuția bugetară din acest an se desfășoară sub auspicii extrem de nefavorabile în economia europeană, cu implicații majore asupra economiei românești. Este vorba de criză energetică, dereglarea lanțurilor de producție și aprovizionare, inflația înaltă cvasi-generalizată, efecte exacerbate ale schimbărilor climatice, pandemia și, nu în cele din urmă, războiul din Ucraina.

Aceste evenimente și fenomene formează o combinație de șocuri adverse care pune o presiune extraordinară pe economiile statelor membre ale UE, pe bugetele publice, lovește cumplit traiul oamenilor.

Modificarea în prețul relativ al energiei are consecințe distributionale între și în interiorul economiilor, implică o scumpire majoră a costului vieții”, punctează Consiliul.